Dragi vizitatori,

Bacăul poartă pe umeri responsabilitatea unei vechimi de 603 ani. Aceasta este „vârsta" oficială a oraşului Bacău, istoricii români fiind obişnuiţi să ia drept reper al „începuturilor" acestui spaţiu urban data de 6 octombrie 1408. La această dată, voievodul Alexandru cel Bun a eliberat negustorilor din oraşul polonez Liov hrisovul domnesc (sau privilegiu comercial) prin care negoţul acestora era reglementat pe plan intern.

Câteva sute de ani mai târziu, la 1821, Bacăul număra puţin peste 1.000 de locuitori, cifră ce plasa oraşul în rândul centrelor urbane mici şi foarte mici din Moldova, astăzi Regiunea de Nord-Est. Ulterior, creşterea demografică înregistrată de mediul urban din vechiul Regat s-a tradus, pentru oraşul Bacău, într-o ascensiune constantă. Creşterea numărului de locuitori a avut la bază, cu precădere, fenomenul imigraţiei evreieşti din prima jumătate a secolului al XIX-lea, dublat, în intervalul 1859-1899, de procesul exodului rural generat de industrializarea localităţii. De altfel, comunitatea evreiască din Bacău a deţinut, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, o incontestabilă superioritate, de aproape 50% în anul 1890.

Ulterior, apar şi primele semne ale sistematizării urbane: construcţia trotuarelor, intensificarea proiectelor ce vizau realizarea aliniamentului stradal, demolarea clădirilor cu o structură de rezistenţă precară, amenajarea Grădinilor Publice, proiectele privind canalizarea şi alimentarea cu apă potabilă, introducerea energiei electrice, pavarea străzilor principale, ridicarea Palatelor Administrative etc. Artizanii europenizării din acele vremuri ale vechiului târg au fost liberalii. Începând cu anul 1937, putem vorbi de o adevărată urbanizare prin intermediul proiectelor sprijinite de ministrul Mircea Cancicov: fostul Parc „M. Eminescu" (actualul M. Cancicov), asfaltarea centrului oraşului Bacău, Bacăul fiind, după Bucureşti, al doilea oraş asfaltat din vechiul Regat, ridicarea de şcoli şi biserici etc.

Situat în centrul Regiunii Nord-Est, Bacăul de astăzi oferă numeroase oportunităţi economice, culturale, educaţionale, sportive. Acest lucru este posibil în primul rând datorită deschiderii pe care administraţia locală o manifestă faţă de partenerii de dialog. Suntem un oraş deschis, gata oricând de noi provocări, suntem parteneri de dialog oneşti şi animaţi de dorinţa de a contribui la binele colectiv. Bacăul se distinge prin industria aeronautică, alimentară, printr-o piaţă puternică a materialelor de construcţii, industrie IT.

Bacăul trece astăzi prin transformări majore, având în derulare numeroase proiecte finanţate din fonduri europene, în valoare de circa 300 de milioane de euro. Există proiecte de mediu, de infrastructură, proiecte sociale, proiecte pentru dezvoltarea capacităţii administrative, proiecte şi programe pentru stimularea mediului de afaceri. Strategia de dezvoltare a oraşului, pe termen mediu şi lung, vizează dezvoltarea durabilă, în deplin consens cu politicile Uniunii Europene, ţinta fiind creşterea calităţii vieţii. Construim astăzi în Bacău nu pentru un an, sau doi, ci construim pentru generaţiile viitoare.

Investim în educaţie, pentru că Bacăul este un oraş cu două universităţi care acoperă o largă paletă de discipline. Investim în sport şi în cultură. Sprijinim biserica şi sunt bucuros că armonia religioasă din acest oraş este un exemplu viu de convieţuire şi de înţelegere între oameni.

Primarul Municipiului Bacău